Ilie Duță

Conceptul lucrării poate fi încadrat într-un moment personal de explorare a influenței artei secolului XX în arta contemporană. Abordarea vizuală de acumulări artistice într-un obiect și o instalație este cuprinsă de întrebari existențiale. Amintesc (sau nu) de Duchamp prin cercetarea despre arta mea creată prin reciclare. Există o utopie a reciclării în sculptura contemporană dintre 2015 și 2020, iar eu fac referire la ea. Lucrarea simbolizează o imagine a unei călătorii într-un viitor imaginar, un autoportret din viitor ce șoptește prin mască secrete legate de noi, de acum, și de noi, cei ce vom fi.

The concept of the work can be framed in a personal moment of exploration of the influence of 20th century art in contemporary art. The visual approach of artistic accumulations in an object and an installation is encompassed by existential questions. I am referring (or not) to Duchamp by researching my art created through the means of recycling. There is a utopia of recycling in contemporary sculpture between 2015 and 2020, and I refer to it. The work symbolizes an image of a journey into an imaginary future, a self-portrait from the future that whispers through the mask secrets related to us, as we are right now, and us, as we will be.